Ceai, ciocolată şi cafea

Suntem deja la jumătatea lui Decembrie, luna cadourilor şi a sărbătorilor şi mie nu îmi vine să cred că în curând se încheie acest an! Cât de repede zboară timpul!

Este weekend şi mirosul de portocale şi căldură învăluie casa, dându-mi un feeling festiv & cosy. Bradul este deja împodobit, ascultăm colinde şi aşteptăm vacanţaaa!

Atunci când am timp liber şi doresc să mă relaxez, fie optez pentru o baie fierbinte, fie mă delectez cu o carte bună. Zilele acestea am simţit nevoia să îmi îndeplinesc ambele dorinţe, aşadar după ce m-am bucurat de aburii şi spuma unei băi fierbinţi, am întins mâna după cartea Ceai, ciocolată şi cafea, pe care am primit-o luna trecută de la Editura All.

Oana Ştefănescu, autoarea cărţii, m-a invitat la o incursiune în istorie. După cum v-aţi dat seama din titlul cărţii, aveam să păşesc într-o lume a descoperirilor, unde se desluşeau misterele cu privire la apariţia şi consumului ceaiului şi a cafelei.

15515694_10209866583834920_265737594_o.jpg

Prima menţiune a ceaiului datează încă din Antichitate. O legendă a Chinei menţionează că împăratul Shen Nung a gustat întâmplător băutura obţinută din frunzele ce au căzut într-o zi în apa fierbinte pe care o avea pe masă. Băutura s-a dovedit a avea o aromă şi un gust atât de plăcute, încât împăratul a ordonat ca frunzele să fie strânse şi păstrate. Curând, toată ţara a început să le folosească.

Este greu să găseşti un coltişor în lume unde nu se consumă ceai, şi asta pentru că este băutura care ocupă al doilea loc după apă. Ceaiul a prins repede şi în Vest, prima licitaţie a lui având loc la Londra în anul 1657. În Franţa, Italia şi Spania, ceaiul era băut doar în casele aristocraţilor, care dispuneau în acelaşi timp şi de seturi de porţelanuri fine, începând usor-usor să capete semnificaţia unui ritual. Iniţial, ceaiul a fost considerat un produs de lux, scump, iar cutiuţa de ceai era păzită cu străşnicie de stăpâna casei. În timp, consumarea acestei băuturi a devenit o tradiţie a siestei de după prânz şi s-a extins peste Oceanul Atlantic, până la New Amsterdam (actualul New York).

DSC_0177.JPG

Autoarea ne dă şi câteva sfaturi pentru a alege ceaiul potrivit în funcţie de momentul zilei, aşadar, if you wanna know:

  • pentru micul dejun: poţi alege un ceai revigorant, în care poţi adăuga şi lapte, după preferinţe, cum ar fi: ceaiul Ceylon, English Breakfast, cu aromă de mango, piersici, sau ceaiul Kenya, Assam;
  • pentru după-amiază: avem ceaiul Earl Grey/ ceaiul Orange Pekoe sau Darjeeling;
  • pentru a acompania cu succes o prăjiturică cu fructe, poţi opta pentru ceaiul Assam puternic sau un Vanilla mediu;
  • iar un ceai bun înainte de culcare ar fi Darjeeling/ China slab/ Summer Pudding.

Trecând mai departe, am aflat că primul magazin de ciocolată DIN LUME a fost deschis la Londra, de către un francez. Preţul cu care o vindea, 10-15 şilingi, era considerat un preţ exorbitant de mare, accesibil atunci numai elitelor. Puţin mai târziu, David Chaillou deschide în anul 1659, prima fabrică de ciocolată la Paris.

dsc_0198

Apariţia pudrei de cacao a facilitat crearea băuturilor din ciocolată şi a făcut posibilă combinarea acesteia cu zahărul şi ulterior, remixarea cu untul de cacao pentru a obţine un produs solid. În 1849, producătorul englez de ciocolată Joseph Storrs Fry a produs, practic, primul baton de ciocolată, din lume!

În anul 1875, după ce a inventat laptele pudră, Henri Nestlé s-a asociat cu Daniel Peter, un preparator elveţian de ciocolată. Aşa a luat naştere ciocolata cu lapte, preferată astăzi de către 80% dintre consumatori.

Cred că aceste capitole au fost cel mai greu de parcurs, cartea e plină de ilustraţii şi reţete ce conţin ciocolata ca şi ingredient principal, cum ar fi: torturi, shake-uri, lava cake, amandine reinventate sau spumă de cafea şi cacao. Nişte adevărate delicii!! Pe măsură ce dădeam paginile, vă asigur că-mi imaginam gustul fiecărei reţete!

DSC_0202.JPG

Am lăsat spre finalul povestirii cafeaua, pentru că ceaiul din poze s-a răcit, aşadar m-am dus şi mi-am turnat o ceaşcă de cafea aburindă, continuând să citesc despre descoperirea cafelei.

Acum 1000 de ani, această băutură era, de fapt, un medicament… “preţioasa doctorie venită din misterioasa Africă“. Fără doar şi poate, cafeaua este combustibilul acţiunii, sursa care dă startul după un prânz bun, satisfacţia chatterilor dintr-o cybercafenea, lubrifiantul gândurilor măreţe sau al unei conversaţii excelente. În timp ce ceaiul este o băutură care te relaxează, cafeaua este cel mai bun prieten al petrecerilor.

Şi toate acestea au apărut de la o umilă boabă. Mai întâi a fost zgomotul senzual al boabelor dintr-un butoiaş pe care îl cară în spinare un puşti african… apoi, bobul prăjit care devenea băutură, dar şi aroma intensă a uleiului de cafea care seduce astăzi apetitul şi aprinde un beculeţ secret în creierul nostru.

Cine a descoperit bucuria cafelei?

Se spune că primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Roşii din Africa. La început, era considerată aliment, nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea şi prin amestecarea lor cu grăsime animală obţineau o pastă pe care o modelau sub formă de bile. Acestea urmau să fie consumate de către războinicii tribului pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor. Mai târziu, prin anul 1000, etiopienii obţineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apă a boabelor uscate. Cafeaua şi-a câştigat o reputaţie mistică, învăluită în mister şi asociată cu doctorii şi preoţii. Şi iată şi o legendă care susţine acest fapt:

“Un crescător de capre din Etiopia a observat că animalele lui deveneau mai agitate ca de obicei după ce consumau fructele roşii ale unui arbust. Curios, a gustat şi el acest fruct, şi încântat de efectele lui, a început să danseze împreună cu caprele sale. Întregul incident a fost urmărit de nişte călugări din apropriere, care la scurt timp după aceea, au adunat fructele roşii şi le-au fiert, iar lichidul amar, dar aromat, l-au folosit pentru a alunga oboseala din timpul slujbelor nocturne.”

DSC_0225.JPG

Probabil sunteţi familiarizaţi cu legenda conform căreia Balzac obişnuia să bea aproximativ 40 de cafele pe zi! Toate reţetele erau inventate de el, cu gusturi care mai de care mai ciudate. Dar cel mai mult îi plăcea cafeaua cu rom.

În încheiere, vă las o mică reţetă de cafea cu rom, pe care am promis că mi-o voi face şi eu, numită Ice Palace:

Ce vă trebuie: 45 ml rom alb + zeama de la 1/2 lămâie + 10 ml suc de grapefruit + 10 ml Maraschino (lichior cu origine italiană, obţinut din boabele de cireşe Marasca) + 1 cană mică espresso + zahăr după gust.

Mod de preparare: Se amestecă bine în shaker împreună cu gheaţa pisată (bine că am primit un shaker dar nu l-am folosit până acum). La final, conţinutul se serveşte într-un pahar de cocktail. Just like that!

fdb_1467982508_vlcsnap-2016-07-08-15h07m34s946.png

Poza nu îmi aparţine, dar mai mult ca sigur voi încerca reţeta aceasta!

Dacă am reuşit să vă stârnesc interesul despre această carte, să ştiţi că ea poate reprezenta un cadou foarte reuşit pentru voi sau pentru o persoană dragă, pasionată de istorie, incursiuni în lumea descoperirilor, tainele cafelei şi ale ceaiului.

O puteţi găsi la Editura All, iar dacă alegeţi să o comandaţi online, accesând link-ul acesta, este mai ieftină cu 25% decât în librăriile fizice.

Happy shopping vă doresc! Kisses!

Related Post

24 thoughts on “Ceai, ciocolată şi cafea

  1. Trebuie să recunosc că nu prea citesc acest gen de cărți, dar acum parcă mi-ai stârnit interesul. De obicei citesc ficțiune, însă cartea asta pare foarte interesantă.

    Dacă te interesează să citești și recenzii și diferite articole legate de cărți, te invit cu mare drag pe blogul meu: http://thoughts-about-books.blogspot.ro/ Pupici! :*

  2. Foarte interesanta cartea, este o lectura placuta pun pariu. Imi place genul acesta de carti. Nu prea am chef de fuctiune sau povesti, dar cartile cu valoare practica imi plac la nebunie. App, am murit la faza cu dansatul cu caprele :))

  3. Iarna aceasta, ceaiul de menta e preferatul meu. Vreau sa le fac musafirilor ciocolata calda, eu nu sunt mare fan cafea. Cat despre ciocolata, ah, am cateva branduri preferate si ciocolata ascunsa prin sertare, noptiera, mereu la indemana.

  4. Ce interesant,la inceout credeam ca vei face un tag sau vei prezenta preferatele tale din ale ceaiului , ciocolatii si cafelei , nu m as fi gandit ca e vorbade o carte ,chiar mi se pare un cadou pe cinste , eu ador ceaiul deci m ai cucerit.

  5. Ceai si ciocolata doua alimente cu care nu pot trai. Fie vara sau iarna este imposibil sa nu beau cel puțin o cana pe zi, iar de ciocolata nici nu mai vorbesc. Cartea aceasta a ajuns pe lista lui moșul.

  6. Interesante informatii. Si mie imi plac astfel de carti documentare, mai ales cand e vorba despre un subiect care ma pasioneaza si ma intereseaza.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *